18.10.19

Bator vìdeos de istòria in sardu pro pitzinnos

In custos annos, essende chi non s'agatat belle nudda de materiale in sardu pro sas iscolas, sos operadores chi ant fatu laboratòrios cun sos pitzinnos si sunt dèvidos ingeniare pro pòdere preparare sas letziones e pro trasmìtere a sos pitzinnos s'amore pro sa limba nostra.
Dae custu impignu nd'at essidu materiales "istravanados", chi non tenent nudda de imbidiare a cussos fatos dae sas mègius domos de imprenta e dae sos mègius istùdios televisivos. Comente custos vìdeos aprontados dae Marcella Ghiani pro sa classe 5ˆ de s'Iscola Primària de Gergei (SU) in s'annu iscolàsticu 2018-2019 (progetu L.R. 3/2009), paris cun sa mastra Lisa Sestu.
Sunt bator vìdeos chi tratant de istòria:
- "Pipius e pipias in Roma antiga" (comente biviant sos pitzinnos de edade romana);
- "De is Sardus pùnicus a su domìniu de Roma" (su percursu chi at fatu s'Ìsula nostra finas a su domìniu de Roma);
- "Sa romanizatzioni de sa Sardigna" (comente est mudada sa Sardigna a pustis de sa conchista romana);
- "Sa religioni in Sardigna" (dae s'ispiritualidade de sos Sardos antigos a sas divinidades "de importatzione", finas a imbàtere a sa cristianizatzione de s'Ìsula).
Totu sos vìdeos sunt publicados in su situ de ULS Sarcidanu - Barbàgia de Seulu.
Àteru materiale de istòria lu podides agatare in su situ de su grupu Storia sarda nella scuola italiana.

Su C.E.A.S. Montalbo de Lodè faghet educatzione ambientale in sardu

Su C.E.A.S. (Tzentru de Educatzione Ambientale) Montalbo de Lodè dae paritzos annos est faghende educatzione ambientale chirchende de aunire sa connoschèntzia de su patrimòniu naturale cun sa cultura e sa limba sarda, pro chi nde nascat una cussèntzia prus manna de cantu s'ambiente est importante e de cantu cheret difesu.
S'idea noa chi su Tzentru est mandende a in antis pro more de s'operadore de Ufìtziu Limba Sarda Angelo Canu est chi sa connoschèntzia de su patrimòniu naturale andat a manu mantesa cun sa connoschèntzia de sa cultura e de sa limba sarda. Pro custa resone, in prus de sas bìsitas guidadas, su Tzentru at ativadu laboratòrios e giogos didàticos cun sos pitzinnos de iscola. Dae custas atividades nd'at nàschidu vìdeos interessantes meda, bortas meda f.atos in sardu, chi sunt istados publicados in su canale Youtube de su C.E.A.S.
Unu vìdeu in particulare nos est agradadu meda: l'at fatu Angelo Canu cun sos pitzinnos de sa classe 5ˆ de s'Iscola Primària de Lodè, paris cun sa mastra Lucia Dolfi. Faeddat de unu supereroe chi si narat Natureddu, chi imparat a sos pitzinnos sas bonas pràticas de sustenibilidade ambientale (chi sos alimentos non cherent dissipados, chi s'arga cheret diferentziada, chi s'abba cheret risparmiada, etc.).
Pro abbaidare sas aventuras de Natureddu incarcade inoghe e ispassiade·bos!

30.5.19

"Connoschimus su mundu in sardu"

S'Unione de sos Comunes de su Barigadu ocannu puru at investidu in cultura e, pro dare sa possibilidade a sos pitzinnos de imparare su sardu, at publicadu duos libreddos de dare in iscola.
Sas iscolas maternas e elementares ant retzidu su libreddu "Connoschimus su mundu in sardu", formadu dae 56 ischedas didàticas aprontadas dae sas operadoras Marinella Marras, Gianfranca Piras e Maria Giovanna Serchisu. Si bi podent imparare sos nùmenes de sas partes de su carenadu e de sa famìllia, imparare comente saludare e nàrrere paràulas gentiles, giogare cun sas istajones colorende, iscriende e retalliende sas pàginas.
Sas iscolas mèdias ant retzidu s'adatamentu teatrale de "Su Printzipeddu" de Antoine de Saint-Exupéry fatu dae Maria Giovanna Serchisu e Gianfranca Piras, chi sos pitzinnos ant a pòdere drammatizare paris cun sos mastros.
Sos libros sunt publicados cun su cuntributu de sa lege regionale 6/2012 (art. 2, comma 13, annualidade 2013), sunt curados dae sa sotziedade cooperativa L'Altra Cultura de Aristanis e sa gràfica est de Badabò de Enrica Fara.
Pro bìdere sos libros in versione "sfogliabile" bos podides collegare a sos link chi sighint:
Sa versione in Pdf  de "Connoschimus su mundu in sardu" si podet iscarrigare dae inoghe.



7.5.19

Sa RAI trasmitit "Mini cuccioli" in sardu

Pro sa cuntentesa de sos prus piticos, dae su 5 de maju sa RAI trasmitit sos cartones animados "Mini cuccioli" in limba sarda.
S'apuntamentu est onni domìniga mangianu a sas deghe mancu cuartu (h 9,45) in RAI 3 e cheret èssere, a pustis de sa bortadura de sa "Pimpa", un'agiudu in prus pro imparare su sardu a sos pitzinnos minores.
Sa bortadura in sardu l'at fata Manuela Ennas e sas boghes de sos protagonistas sunt de Raffaele Chessa (cane), Renzo Cugis (àrbore), Sergio Cugusi (cunillu), Daniele Monachella (rana), Elisa Pistis (anade) e Antonella Puddu (gatulinu).
Ispassiade·bos cun sas aventuras de custos animaleddos, pitzinnos dae sos 2 a sos 90 annos!

11.4.19

"Ti bollu beni mancai..." - Unu libru pro faeddare de s'amore a sos pitzinnos minores

Un'àteru contigheddu bellu pro fàghere animatzione a sa letura a pitzinnos minores. Est su contu "Ti voglio bene anche se..." de Debi Gliori, chi faeddat de Mini, unu matzoneddu chi comintzat a fàghere preguntas in contu de s'amore: cantu durat s'amore? e si Mini s'esseret trasformadu in unu cocodrillu Maxi lu diat chèrrere bene su matessi? e ite càpitat cando non nos agatamus prus?
Marcella Ghiani, operadora linguìstica de Ìsili, at bortadu su contu in sardu ponende·li su tìtulu "Ti bollu beni mancai..." Chie lu cheret ascurtare dae sa boghe de s'operadora podet abbaidare custu vìdeu publicadu in su blog https://ulsarcidanubarbagia.wordpress.com/.

22.1.19

"Impari e ammisturaus" - Unu contu de puddas bortadu in sardu dae Marcella Ghiani

Pro sos prus piticos unu contigheddu chi faghet a rìere e agiudat a pensare.
Faeddat de una cannita (una corte de puddas) in ue una die isparint unu puddu e una pudda. Sas cumpàngias, a pustis de discussiones democràticas, detzident de aunire sas fortzas pro andare a los chircare.
Su contu est de Laurent Cardon, est intituladu "Anche le galline nel loro piccolo si uniscono. Storia di un pollaio" e est una metàfora de sa sotziedade nostra.
Marcella Ghiani, operadora linguìstica de Ìsili, nd'at fatu una bortadura in sardu bella meda e l'at intitulada "Impari e ammisturaus - Unu contu de puddas".
Chie si cheret ispassiare ascurtende su contu podet abbaidare custu vìdeu.


27.12.18

Intre istòria e limba: su situ "Sardigna e Mediterràneu"

Dae sa miniera de oro de su web, una prenda pro chie totu cheret imparare s'istòria e sa limba sarda: su situ "Sardigna e Mediterràneu".
Est unu situ de istòria sarda chi tratat finas de literadura, architetura e limba. Sa particularidade est chi s'istòria de s'Ìsula benit cullegada a s'istòria de sos àteros pòpulos mediterràneos e europeos, chi dae semper b'ant tentu interessos istratègicos e chi mai ant fatu contu de su pòpulu chi l'abitaiat, chi puru teniat economia e cultura pròpia.
In sos sèculos sa Sardigna at bidu passende Cartaginesos, Romanos e Àrabos finas a imbàtere a Catalanos-Aragonesos, Ispagnolos, Piemontesos, Frantzesos e Italianos.
Sos Sardos no l'ischint, ma s'Ìsula issoro in sos tempos antigos trataiat cun guvernos e cun res: Amsìcora cuntrataiat cun sos Cartaginesos, a Barisone l'at incoronadu s'imperadore Federicu Barba-ruja, Angioy fiat in tratativas cun Napoleone.
In pagas paràulas, custu situ est unu traste importante pro totu cussos mastros de iscola (e sunt meda) chi in sas letziones issoro faeddant finas de istòria locale.
Su situ est iscritu totu in sardu e b'at finas una parte dedicada a sa grammàtica.
Sos autores sunt Antoni (Tonino) Bussu e Pàula Marcella Mereu. S'editzione l'at fata Alfa Editrice in su 2012.
Pro intrare a lu bìere podides incarcare inoghe.